Lavanda este una dintre cele mai iubite plante, nu numai datorită frumuseţii şi parfumului său, care încântă simţurile, ci şi datorită proprietăţilor sale curative.
O întâlnim crescând spontan mai ales în zonele mediteraneene, dar culturi de lavandă pot fi mai nou întâlnite în toată Europa, în India, Australia şi chiar şi în Statele Unite ale Americii, aceasta adaptându-se relativ bine la condiţiile climatice din aceste zone.
Lavanda aparţine genului Lavandula, ce cuprinde peste 30 de specii din cadrul familiei Lamiacea. Cu toate că mai multe specii ale lavandei sunt utilizate în scop terapeutic, cea mai valoroasă, din acest punct de vedere, este Lavandula angustifolia, cunoscută şi sub denumirea de Lavandula officinalis sau Lavandula vera, din ale cărei inflorescenţe se şi extrage uleiul volatil de cea mai bună calitate.
Beneficiile lavandei sunt cunoscute din vremuri imemoriale, iar ilustraţii ale aparatelor utilizate pentru extragerea uleiului esenţial din lavandă sau din alte plante, găsim încă din secolul al XVI-lea, în cel mai vechi compendiu de terapie naturistă, dacă îl putem numi astfel, Grete Herball (1526). De aici aflăm că primele forme de extragere a uleiurilor esenţiale din plante constau în imersiunea efectivă a plantelor într-un recipient cu apă, care era ulterior încălzită astfel încât uleiurile aromatice să fie transportate într-un condensator, împreună cu vaporii de apă, iar mai apoi separate de aceştia. Procesul se desfăşura în aşa numitele „still rooms”, care deveniseră comune în gospodăriile înstărite din Europa. Acestea erau încăperi destinate în mod special preparării leacurilor naturale, produselor cosmetice sau de curăţare, vinurilor şi băuturilor, uscării şi păstrării plantelor şi ierburilor de tot felul, sau procesării lor sub formă a aceea ce numim astăzi uleiuri esenţiale sau extracte naturale.
Pe măsură ce procedeul a început să fie cunoscut pe scară largă, varietatea de uleiuri esenţiale a crescut şi, odată cu aceasta, a luat avânt şi domeniul parfumeriei – rudimentar la începuturi, extrem de complex astăzi – şi cosmeticii în general.
Din punct de vedere tehnic, procesul de extragere a uleiului esenţial din plante nu s-a schimbat foarte mult. Procedeul urmează în general aceleaşi etape, chiar dacă aparatura este ceva mai sofisticată astăzi și materialele din care este confecționată diferă. Plantele sunt supuse unui proces de distilare cu vapori, care sunt apoi răciţi într-un condensator, procedeu în urma căruia uleiul se separă de apă, fiind colectat apoi prin intermediul unui vas florentin.
Dintre uleiurile esenţiale, cel de lavandă este cel mai utilizat în aromaterapie, fie ca atare, fie în combinaţii cu alte uleiuri, precum cel de cedru, salvie, ylang-ylang, muşcată sau nucşoară, de pildă. Combinațiile pot varia, în funcție de efectul urmărit.
Lavanda este apreciată pentru efectele sale de reducere a tensiunii nervoase, de ameliorare a migrenelor, anxietăţii şi stresului emoţional. Este utilizată cu succes şi în calmarea durerilor articulare şi în insomniile cauzate de stres.
Pentru a beneficia de efectele sale relaxante, sunt suficiente câteva picături de ulei esenţial de lavandă în uleiul de masaj, în apa din cadă sau în candela odorizantă, ori în difuzorul de aromaterapie.
Baia de picioare în care se adaugă o lingură de bicarbonat de sodiu şi câteva picături de ulei de lavandă are un efect deosebit de benefic pentru îndepărtarea celulelor moarte de pe călcâie şi pentru hidratarea şi vindecarea lor.
Uleiul de lavandă poate fi adăugat în apa pentru inhalaţii, având, în acest caz, rolul de a pregăti tenul pentru un tratament cosmetic. În acest caz, se adaugă 2-3 picături de ulei într-un litru de apă caldă.
Inhalaţiile cu ulei de lavandă sunt eficiente şi în ameliorarea problemelor respiratorii cauzate de răceală sau gripă.
Mâncărimile cauzate de muşcăturile de insecte sau chiar de urticarie, precum şi arsurile şi rănile superficiale sunt ameliorate prin aplicarea unei picături de ulei de lavandă pe zona afectată. Având excelente proprietăţi antiseptice, lavanda grăbeşte cicatrizarea şi regenerarea ţesuturilor.
În cosmetică, lavanda este utilizată pentru efectele benefice pe care le are asupra tenului, fie acesta uscat sau gras, acneic sau predispus la inflamaţii şi eczeme, dar şi pentru parfumul ei unic.
În parfumerie, lavanda cu notele sale ierboase, florale, astringente, uşor dulci pe alocuri, se regăseşte în buchetul de arome al unor parfumuri precum Brin de Réglisse de la Hermés, Blue Grass, de la Elisabeth Arden, Séville à l’Aube, de la L’Artisan Parfumeur, Paco Rabanne, de la Paco Rabanne, Bottled Night sau Hugo de la Hugo Boss, Polo Red de la Ralph Lauren sau Costa Azzurra, de la Tom Ford, pentru a enumera doar câteva dintre cele mai cunoscute.
Cunoscută încă din 1760 pentru parfumurile de cea mai bună calitate, apreciate de casele regale ale Europei şi de consumatorii avizaţi de astăzi deopotrivă, casa de parfumuri Creed foloseşte uleiul de lavandă, în combinaţie cu alte arome, în mai multe dintre parfumurile sale, printre care şi Aberdeen Lavander sau Royal Scottish Lavender. De asemenea, una dintre cele mai vechi companii producătoare de parfumuri, Yardley, a fost fondată pe seama unor produse ce aveau la bază lavanda.
Lavanda, una dintre cele mai încântătoare şi versatile plante, a rezistat probei timpului şi continuă să ne încânte simţurile şi viaţa, revelându-şi din nou şi din nou numeroasele virtuţi, curative şi olfactive deopotrivă.